O istorie a SRP
Grupul psihanalitic român s-a constituit imediat după schimbările politice și sociale din 1989, în februarie 1990, sub denumirea de Societatea Psihanalitică Româna. Întemeierea SPR constituie un moment important al dezvoltării psihanalizei în România, care a cunoscut trei etape principale. Prima etapa care ia sfârsit odată cu instaurarea comunismului în România (23 august 1944), impusă de U.R.S.S., se caracterizează printr-o bună și sincronă receptare a psihanalizei, în special în mediile medicale. Înca din 1913 încep să se susțină teze de doctorat în medicină cu teme de psihanaliză, la Facultatea de Medicina din București. Până în 1940 s-au susținut 10 astfel de teze.
În 1932 Academia Româna premiază una dintre aceste teze de doctorat publicată și sub formă de carte: "Doctrina lui Freud" de Ion Popescu Sibiu, unul dintre corifeii psihanalizei din România, alături de Constantin Vlad. În 1952, Academia României comuniste condamnă oficial psihanaliza, care va deveni una din țintele preferate ale atacurilor ideologice. Clinic ea devine clandestină. În aceasta perioadă dificilă au practicat: Constantin Vlad, Ion Popescu-Sibiu, Ion Vianu, Eugen Papadima, Nadia Bujor, Irena Talaban, Horia Bejat, Augustin Cambosie, Radu Clit, Vasile Dem. Zamfirescu, Vera Șandor și alții. O parte din analizele realizate de Eugen Papadima s-au dovedit a fi didactice (de formare).
După prăbușirea comunismului, la sfârsitul anului 1989, începe a treia etapă a psihanalizei în România. Principalele sale caracteristici sunt: a) practica psihanalitică încetează să mai fie clandestină; b) posibilitatea legală de asociere profesională (Constituirea Societății Psihanalitice Române) c) eliminarea interdictiilor ideologice privind psihanaliza si posibilitatea de a publica fara restrictii literatura psihanalitica; d) recunoasterea oficiala a psihanalizei, ca materie de studiu în învațământul superior; e) contactul permanent cu psihanaliștii occidentali.
Intre anii 2000-2011, SRP va avea denumirea oficială de "Societatea Română de Psihanaliză - Grup de Studiu". In urma recunoașterii ca Membri direcți ai Asociației Internaționale de Psihanaliză (IPA) , cu statut de psihanaliști formatori și supervizori, a patru dintre membrii grupului (Vera Șandor, Brîndușa Orășanu, Eugen Papadima, Vasile Dem. Zamfirescu), în cadrul grupului profesional este inițiat Programul de formare ce respectă criteriile IPA și constă în: analiza personală cu un analist formator SRP - minimum 4 ani/ 3-4 ori pe săptămână, pe divan; seminarii teoretice obligatorii - minimum 4 ani; două supervizări clinice a câte minimum doi ani fiecare, cu doi supervizori SRP diferiți (vezi detalii în informațiile de la Institutul de Formare, conforme cu Regulamentul SRP)
Sub supervizarea unui "Comitet de Sponsorizare" IPA, alcătuit din: Dr. Giampaolo Kluzer (Societatea Psihanalitica Italiana, presedintele Comitetului) Dr. Luis Rodriguez de la Sierra y Escobar (Societatea Psihanalitică Britanică, membru al Comitetului) Dr. Michel Vincent (Societatea Psihanalitică din Paris, membru al Comitetului) SRP - Grup de Studiu IPA demarează un program sistematic de evaluare a aplicanților pentru formarea profesională ca psihanaliști și Programul de formare de 4 ani (psihanaliza personală, seminarii teoretice și supervizări clinice individuale). În 2011 Societatea Română de Psihanaliză - Grup de Studiu, sub îndrumarea Sponsoring Committee, decide aplicarea pentru următoarea treaptă de organizare în cadrul afilierii IPA, cea de Societate Provizorie IPA.
La acel moment, SRP-GS IPA număra 23 psihanaliști recunoscuți ca Membri Direcți IPA. Dintre aceștia, patru psihanaliști dețineau statutul de Psihanalist Formator-Supervizor (Brîndușa Orășanu, Eugen Papadima, Vera Șandor, Vasile Dem. Zamfirescu), opt - statutul de Psihanalist Formator (Alfred Dumitrescu, Ioana Ene, Ina Focșăneanu, Corneliu Irimia, Daniela Luca, Rodica Matei, Silvia Papadima, Rita Teodoru) si 11 - statutul de Psihanalist (Monica Balașa, Andrei Constantinescu, Georgiana Dobrescu, Daniela Irimia, Ioana Mihaela Lazăr, Gianina Micu, Camelia Petcu, Brîndușa Pop, Cătălin Popescu, Simona Reghintovschi, Simona Trifu). De asemenea, în 2011 existau 27 de Candidați aflați în diferite etape de formare profesională pentru a deveni psihanaliști.
Odată cu Congresul IPA din Mexic, august 2011, statutul și denumirea oficială a grupului profesional de psihanaliști români devine Societatea Română de Psihanaliză - Societate Provizorie IPA, statut ce îl precede pe cel de Societate Componentă IPA. SRP - SP IPA are din acest moment Statut propriu, Regulament de funcționare interioară și Cod Etic aprobate de către Adunarea Generală a membrilor SRP și de către IPA. Gradul de autonomie instituțională se mărește, IPA asigurând susținerea și consilierea pe mai departe printr-o nouă structură, Liaison Committee (LC) componența acestui rămânând aceeași, cu modificarea funcțiilor: Dr. Michel Vincent devine președintele noii structuri de legătură între SRP și IPA, Dr. Giampaolo Kluzer (Societatea Psihanalitică Italiană, membru LC), Dr. Luis Rodriguez de la Sierra y Escobar (Societatea Psihanalitică Britanică, membru LC).
Activitatea de formare și evaluare este preluată în totalitate de către Institutul de Formare al SRP, format exclusiv din psihanaliștii români formatori și supervizori (Brîndușa Orășanu, Eugen Papadima, Vera Șandor, Vasile Dem. Zamfirescu, Silvia Papadima și Alfred Dumitrescu), Programul de formare în psihanaliză, cu durata de 4 ani, rămânând același, în standardele internationale ale IPA.
În prezent, Societatea Română de Psihanaliză - Societate Provizorie IPA numără 30 de membri, dintre care 21 sunt membri titulari, 9 membri asociați. 8 dintre membrii titulari sunt Analiști formatori (vezi IF). În cadrul Institutului de Formare al SRP - SP IPA sunt înscriși, în diferite etape ale procesului de formare, 42 de Candidați, dintre care 25 urmează seminariile teoretice ale IF, 17 le-au încheiat.
Incepând cu august 2013, după Congresul IPA de la Praga, noua componență a Liaison Committee este: Jean-Michel Quinodoz (Geneva) - Preşedinte Milagros Cid Sanz (Madrid).
