Codul etic al Societatii Romane de Psihanaliza (SRP)

Codul etic li se aplică tuturor membrilor SRP, candidaţilor şi membrilor de onoare.

Etica psihanalizei reflectă valorile umaniste şi principiile psihanalizei.

Art.1. Principii

Etica în psihanaliză implică anumite obligaţii în relaţia psihanalist-pacient. Cu toate acestea, responsabilitatea depăşeşte cadrul strict al tratamentului psihanalitic extinzându-se asupra comportamentului faţă de colegii şi faţă de public.
Atunci când psihanalistul încalcă principiile codului etic, acţiunile sale afectează:
1. Toţi pacienţii aflaţi în tratament,
2. Colegii săi din SRP şi din organizaţiile asociate la IPA,
3. Societatea Română de Psihanaliză.

Aceste principii sunt evaluate în permanenţă, în funcţie de evoluţia şi descoperirile ştiinţifice din domeniu.

Art. 2. Principiile fundamentale ale psihanalizei

Practica profesională a psihanalizei se bazează pe aplicarea metodei psihanalitice în diferitele modalităţi ale tratamentului psihanalitic. Respectarea condiţiilor acestei metode reprezintă nucleul eticii psihanalistului. Codul etic garantează păstrarea şi dezvoltarea unor criterii profesionale în practică şi în cercetare, promovând astfel cultura şi ştiinţa psihanalizei, oferind eficacitate instituţiilor sale.
Metoda psihanalitică facilitează şi limitează totodată o relaţie emoţională particulară între pacient şi analist. Psihanaliştii trebuie să fi dobândit o percepţie aprofundată asupra proceselor preconştiente şi inconştiente, în raport cu o atitudine şi o disciplină care se reflectă asupra metodei. De la ei se aşteaptă să aibă competenţa necesară pentru a trata fenomenele regresiei, rezistenţei şi ale transferului/contratransferului, în scopul de a asigura protecţia tuturor părţilor implicate.

Practica psihanalitică se bazează pe procese etice indispensabile, acceptate în mod obişnuit.

Art. 3. Principii generale

Membrii şi candidaţii SRP sunt obligaţi să aibă un comportament profesional care să protejeze demnitatea şi integritatea pacienţilor lor, ţinând cont de dinamica inconştientului dezvoltată în cursul procesului psihanalitic.

Art. 4. Principii specifice

4.1. Evaluarea situaţiei personale

Psihanalistul trebuie să ia în considerare anumiţi factori ce ţin de propria personalitate:
- să se asigure că relaţia sa anterioară, actuală sau previzibilă cu pacientul sau cu anturajul apropiat al acestuia nu reprezintă un obstacol major pentru dezvoltarea şi analiza transferului în sens psihanalitic;
- să aprecieze dacă vârsta şi sănătatea îi permit să conducă o analiză.

Dacă pe parcursul tratamentului au loc schimbări în viaţa psihanalistului astfel încât să fie afectat tratamentul, psihanalistul este obligat să ia toate măsurile necesare pentru a asigura continuitatea tratamentului.

4.2. Confidenţialitatea

Psihanaliştii au obligaţia să respecte confidenţialitatea asupra a tot ceea ce le încredinţează pacienţii. Confidenţialitatea asigură protecţia pacientului, a terţilor şi a analistului. Obligaţia de confidenţialitate priveşte, deasemenea, publicaţiile ştiinţifice, supervizările şi comunicările dintre colegi, intervizarea sau grupurile de lucru.
În comunicările sale ştiinţifice, psihanalistul trebuie să se exprime cu prudenţă şi să evite orice risc de recunoaştere a vreunui pacient de către altcineva. Chiar dacă publicarea cazurilor clinice este recunoscută ca utilă pentru evoluţia psihanalizei, interesul pacientului este prioritar.

4.3. Expunerea condiţiilor de lucru psihanalitic

Condiţiile de lucru (cum sunt cele referitoare la locul şi momentul şedinţelor, planificarea vacanţelor, modul de plată, gestionarea şedinţelor anulate) definesc procesul analitic şi se vor stabili înainte de începerea tratamentului. Acordul va ţine cont de situaţia fiecărui partener al relaţiei analitice.
Orice modificare va fi anunţată cât mai din timp, luându-se în considerare eventualele consecinţe asupra procesului analitic.
În relaţia analitică, psihanalistul nu se va folosi de efectul sugestiei şi de autoritatea profesională pentru a obţine beneficii nestipulate în contractual iniţial.
Aceleaşi reguli se aplică în relaţia supervisor-supervizat.

4.4. Reguli privind abstinenţa

Contactul social cu pacientul, în afara cadrului terapeutic, necesită rezervă din partea psihanalistului.
Membrii/candidaţii SRP trebuie să se abţină de la orice relaţie sexuală cu pacienţii sau candidaţii aflaţi în tratament sau supervizare. Consimţământul pacientului sau al supervizatului nu îl dispensează pe analist de responsabilitate.

4.5. Păstrarea şi garantarea competenţei profesionale

Psihanaliştii vor lua în calcul că orice perturbare a echilibrului lor emoţional şi fizic le poate afecta munca. În asemenea cazuri, este recomandat să se ceară sprijinul colegilor sub forma unei supervizări sau intervizări.
Psihanalistul trebuie să se menţină la curent cu ultimele descoperiri legate de tehnica si teoria psihanalitică.

Art. 5. Principii etice ale comportamentului psihanalistului în cadrul SRP

1. Evaluarea candidaturilor din cadrul formării psihanalitice obligă la confidenţialitate. Confidenţialitatea priveşte atât deliberările din cadrul comisiilor de evaluare cât şi personalul administrativ din SRP.
2. Nu vor fi tolerate criticile la adresa colegilor.

Comitetul de etică (CEt)

Art. 6. Structura Comitetului de etică - CEt

Comitetul de etică se compune din 5 membri titulari ai SRP alesi de Adunarea Generală. Comitetul este format din membri (mandat de 4 ani) si un Președinte (mandat de 5 ani), ales in CEt si ratificat in AG. Li se poate acorda un al doilea mandat consecutiv. Membrii CEt nu pot fi membri ai Comitetului Executiv.[1]

Art. 7. Proceduri legate de plângerile în materie de etică

Membrii şi candidaţii SRP au dreptul de a adresa plângeri CEt. Alţii vor adresa plângeri Preşedintelui SRP care la va înainta către CEt. Plângerea trebuie făcută în scris şi trebuie semnată.
Confidenţialitatea se aplică tuturor procedurilor şi priveşte toate persoanele implicate. În toate cazurile, toate documentele vor fi înmanate preşedintelui CEt.

Art. 8. Rolul Comitetului de etică - CEt

Obiectivele CEt– ca terţă parte competentă şi independentă – sunt evaluarea şi medierea conflictelor dintre reclamanţi şi membrii acuzaţi.
CEt va examina problemele şi plângerile cu privire la eventuale abuzuri sau nerespectări ale eticii din partea membrilor şi candidaţilor SRP, atunci când acestea privesc practica sau cercetarea psihanalitică. CEt ia apoi o decizie cu privire la acest aspect.
Dacă este vorba de un litigiu sau o nerespectare a codului etic fără o gravitate deosebită, se va încerca obţinerea unui acord amiabil între părţi. În cazul în care gravitatea acuzaţiei justifică o examinare aprofundată, CEt va lua măsurile necesare.
CEt are obligaţia de a informa părţile implicate asupra procedurii pe care o parcurge şi de a face un raport final. Adunarea Generală va fi informată cu privire la raportul final doar dacă CEt cere excluderea membrului SRP.
Fiecare dintre cele două părţi implicate poate cere excluderea unui membru CEt din comitet dacă există motive documentate care să ateste că opinia unuia dintre membri poate fi influenţată.
Orice conflict de interese pe care un membru CEt îl poate avea cu un caz supus examinarii (pe plan familial, profesional, economic) trebuie declarat şi examinat.
Procedurile CEt sunt menite să clarifice, să evalueze şi dacă este necesar să sancţioneze încălcarea Codului etic.

Art. 9. Codul de procedură al CEt

În cazul în care, ca urmare a investigaţiei, CEt constată o încălcare gravă a eticii profesionale, CEt poate adopta următoarele măsuri:
a) Iniţierea, împreună cu colegul acuzat, a unei examinări critice asupra muncii sale. Dacă este necesar, CEt îl va sprijini pe acesta, în sensul îmbunătăţirii competenţei sale psihanalitice.

b) Avertisment verbal.
c) Avertisment scris.
d) Suspendarea din funcţie.
e) Începerea procedurii de excludere în conformitate cu statutul SRP.

Dacă CEt găseşte că plângerea este fondată, se va adresa membrului vizat, îl va informa asupra conținutului plângeriişi va cere explicaţii.

Preşedintele CEt va discuta cu membrul sau candidatul vizat şi apoi cu emitentul plângerii.
CEt va decide dacă plângerea este nefondată, sau dacă este necesară continuarea investigaţiilor.
Dacă este necesară continuarea investigaţiilor, membrului vizat i se comunică faptul că, dată fiind gravitatea acuzaţiei, este rugat să se prezinte la Reuniunea specială a CEt.

CEt informează cele două părţi despre Reuniunea specială cu cel puţin 2 săptămâni înainte.
Cu 10 zile înainte de Reuniunea specială, atât părţile implicate în plângere cât şi membrii CEt primesc copii ale tuturor documentelor legate de investigaţie.
La Reuniunea specială, celor două părţi li se poate permite să fie reprezentate, să se exprime în scris, să solicite prezenţa unui martor sau să fie asistate de o persoană pe care o aleg. Membrul acuzat poate, cu acordul preşedintelui CEt, să iniţieze un dialog cu autorul plângerii sau cu martorii. Fiecare din cele două părţi poate refuza orice confruntare directă.
La finalul Reuniunii speciale, CEt poate aprecia fie că plângerea este nefondată, fie că este necesară o anumită sancţiune a membrului/candidatului SRP în cauză.