SINE (subst.)
Una dintre cele trei instante descrise de Freud in cea de-a doua sa teorie despre aparatul psihic. Sinele constituie polul pulsional al personalitatii; continuturile sale, expresii psihice ale pulsiunilor, sunt inconstiente: unele mostenite si innascute, altele refulate si dobandite.
Din punct de vedere economic, sinele este pentru Freud rezervorul principal al energiei psihice; din punct de vedere dinamic, el intra in conflict cu eul si cu supraeul, care, din punct de vedere genetic, reprezinta diferentierile sale.