OBIECT
Notiunea de obiect este privita in psihanaliza sub trei aspecte principale:
A) Ca un corelativ al pulsiunii: in el si prin el, pulsiunea tinde sa-si atinga scopul, adica un anumit tip de satisfacere. Poate fi vorba de o persoana sau deun obiect partial, de un obiect real sau un obiect fantasmatic.
B) Ca un corelativ al iubirii (sau al urii): relatia in cauza este cea a persoanei totale, sau a instantei eului, cu un obiect vizat el insusi ca totalitate (persoana, entitate, ideal, etc.); (adjectivul corespunzator este "obiectal").
C) In sensul traditional al filosofiei si psihologiei cunoasterii, ca un corelativ al subiectului care percepe si cunoaste: el este ceea ce ofera carectere fixe si permanente, recognoscibile in principiu de totalitatea subiectilor, independent de dorintele si opiniile indivizilor (adjectivul corespunzator este "obiectiv").