FILTRU DE EXCITATII
Termen utilizat de Freud in cadrul unui model psihofiziologic pentru a desemna o anumita functie si aparatul care-i constituie suportul. Functia consta in a proteja (schutzen) organismul impotriva excitatiilor provenind din mediul exterior, excitatii care, prin intensitatea lor, risca sa-l distruga. Aparatul este conceput ca un strat superficial ce inveleste organismul, filtrand pasiv excitatiile.