Un cadru
institutional - asa cum se doreste Societatea Psihanalitica Romana -
structureaza realitatea, in cazul nostru realitatea profesionala. In acest scop
institutiile se straduiesc sa creeze si sa impuna regului. O regula nu este
numai o constrangere, este si reper, chiar daca un reper relativ. O regula
impune o limita, lasand in afara campului ei fenomenele ce nu pot fi
institutionalizate.
In momentul in care terapiile paramedicale se exerseaza
liber si uneori haotic, S.P.R. pune problema formarii psihanalistului ca subiect
fundamental de reflectie si tine sa afirme nevoia de rigoare in formarea
profesionala psihanalitica. Iata de ce acest al doilea numar al Buletinului si-a
propus sa dezbata problema formarii psihanalistului, dand glas mai ales unei
diversitati de orientari ale psihanalizei franceze. Dupa cum vom vedea, modul si
campul problematizarii dicteaza adesea si solutiile institutionale
adoptate.
Indiferent insa de institutie, singura regula stabila pentru orice
psihanalist este psihanaliza personala care permite accesul la propriul
inconstient, precum si la inconstientul celuilalt.
